„Este mult aur în Munţii Apuseni, dar mai mult în inima oamenilor, în inima celor ce sunt urmaşii neînfricatului Horia.
Am trecut pe aici într-o dimineaţă de vară şi m-am bucurat de marea bogăţie a ţării noastre – în aur şi în oameni de aur.”
Geo Bogza, 30 iulie 1963
Însemnare a lui GEO BOGZA în Registrul de Vizitatori al MUZEULUI AURULUI Brad.
Repere istorice
Aşezarea a favorizat existenţa oamenilor pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, existenţă legată de exploatarea aurului în zonă (epoca târzie a bronzului). Sunt relevante două descoperiri arheologice : toporul de piatră de la mina de aur Ruda-Musariu şi depozitul de bronz ( un vârf de lance, o daltă şi două brăţări ) din Gara CFR Brad.
- Epoca romană este atestată prin existenţa uneia sau mai multor aşezări de colonişti-mineri aduşi aici în timpul stăpânirii romane. Sunt relevante cele 115 morminte cu ritul de înmormântare “incinerare în groapa de înhumare”, descoperite la necropola Muncelu – Brad, sec.II, III, “Treptele Romane”, care atestă o tehnică superioară de extragere şi prelucrare a minereului şi exploatarea prin galerii.
- Toponimele: Criş, Barza, Măgura, Runc, Potingani, etc. , ne conduc spre epoca traco-ilirică, la care s-au adăugat termeni latini şi slavi.
După migraţia popoarelor, comunitatea a trăit sub conducerea unor jupani aleşi de obşte. Cel mai vechi voievod brădean a fost Ioan de Brad (1404), din care s-a tras o adevărată dinastie: Brady, precum şi un alt Ioan de Brad (1445). În documentul din 1445 este pomenit, pentru prima oară, numele maghiarizat al Bradului: Fenyopataka. Se pare, însă, că atestarea documentară a Bradului este anterioară anului 1445, probabil din secolul al XIII-lea, de când se cunoaşte existenţa familiei Brady, care şi-a luat numele de la această localitate.
Bradul este menţionat ca centru administrativ în anul 1600, la trecerea lui Mihai Viteazul spre Praga, după înfrângerea de la Mirăslău.
În 1784, Bradul devine centru al luptei ţăranilor asupriţi conduşi de Horia, Cloşca şi Crişan. ( În 1785 Bradul număra 1499 locuitori : 776 bărbaţi şi 722 femei ).
Anul 1848 a situat Bradul în centrul luptelor politice pentru înfăptuirea aspiraţiilor naţionale, sub conducerea lui Avram Iancu, erou-simbol al localităţii şi zonei.
O mare victorie politică o constituie participarea brădenilor la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, eveniment după care şi brădenii au dobândit dreptul de a se organiza ca o identitate politică de sine stătătoare, cu o administraţie proprie, având în frunte intelectuali luminaţi : Ioan Pipoş, Iosif Hodoş, Amos Frâncu, Iosif Başa. - La 1 aprilie 1927 Bradul devine comună urbană (oraş) – în care funcţionau toate instituţiile de drept ale statului.
- La 1 ianuarie 1930 Bradul a revenit la statutul de comună rurală, situaţie în care rămâne până la 1 aprilie 1941, când este decretat definitiv ORAŞ (comună urbană).
- Perioada 1946 – 1989 se evidenţiază, mai ales, prin instaurarea şi consolidarea comunismului, dar şi prin aceea că Bradul devine un important centru muncitoresc, cu profil economic industrial.
- La data de 17 decembrie 1995 Bradul a devenit MUNICIPIU.