Mentionat în documente încã din secolul al XV-lea, Bradul a fost un cunoscut centru economic si cultural, oras cu traditii milenare, pãstrate încã, regãsite la nedei si târguri de fete, dar si într-un adevãrat tezaur folcloric al cântecelor locale sau în eleganta si cromatica costumului popular motesc purtat cu mândria caracteristicã din strãvechime.
Anii au trecut, generatiile s-au schimbat, graiul si datinile românesti au rãmas, completându-se, iarãsi si iarãsi cu ceea ce s-a mostenit de la strãmosi.
Prea putine dovezi despre ceea ce s-a întâmplat sub aspect artistic gãsim în anii de dupã al doilea rãzboi mondial. Abia în anul 1961, la început de primãvarã, în 15 martie, se reînnoadã firul rupt. Atunci, Casa de Culturã din cadrul Sfatului Popular al fostului raion Brad realizeazã, cu câtiva instrumentisti , o conventie de constituire a unui taraf de muzicã popularã româneascã cu denumirea de Doina Crisului, fixând un repertoriu, un program de repetitii, precum si deplasãrile în teren, atât în raion, cât si în afara raionului, cu spectacole de muzicã popularã româneascã.
… A fost aceasta, se pare, începutul activitãtii unui ansamblu folcloric care, peste ani, si-a pãstrat numele frumos de Doina Crisului, schimbând doar generatiile de interpreti – animatori ai traditiilor populare.
De mai bine de 20 de ani, Ansamblul Folcloric Doina Crisului al Casei de Culturã Brad s-a impus pe scenele nationale si internationale ca un mesager adevãrat al cântului si dansului popular românesc.
De Ansamblul folcloric Doina Crisului se leagã nume devenite celebre cum ar fi: Aurel Colf, Aurel Babin, Aurel Stânga, Vasile Molodet, Pera Bulz, Maria Tudor , David Meltis, Vasile Cheveresan, Liviu Oros, Valer Prodan, Marin Voicu Marin, iar din generatiile ce au revolutionat miscarea muzical – coregraficã al acestui ansamblu sunt identificate nume purtate pe buzele spectatorilor din tarã si strãinãtate ca: Ionel Coza (dirijor si instrumentist virtuos), Nicolae Grigoras(dansator si coregraf), Elena Evsei, Lidia Benea Matei (soliste – cu calitãti vocal-interpretative de exceptie), Nicolae Jurj, Dorel Benea, Aurel Catanã (instrumentisti virtuosi de mare finete) ,ce au fãcut cunoscut lumii valorile nostre culturale prin dãruirea si puterea transmiterii unei adevãrate vibratii artistice a folclorului românesc .
Au izbutit sã realizeze aici climatul unei adevãrate familii de pãstrãtori si continuatori ai traditiilor mostenite din mosi strãmosi .
